Heritage
Trip
SALUTĂRI DIN ALBA HERITAGE TRIP: CRONICARI ÎN LUMEA IDILICĂ A MIRĂRII
Ce semne de întrebare ascund văile împădurite din inima României? Ce minuni șad uitate pe drumurile pline de colb spre județul Alba? Ce chemare aproape supranaturală atrage în lumea trecutului o gașcă de tineri mutați definitiv în online? Răspunsul, în jurnalul de expediție ce urmează.
Mecanismul exuberant al Cronicarilor Digitali s-a pus pentru a doua oară în mișcare, angrenat de misiunea de schimbare la față a patrimoniului cultural al României. Iar sfârșitul unui Gustar fierbinte i-a dus tocmai pe locurile puțin umblate din Alba. Și s-a lăsat cu o ploaie de entuziasm într-o vară secetoasă.
Al doilea Heritage Trip al campaniei a stat sub semnul mirării. Al plăcerii de a descoperi. Poate și din cauza personajelor aparte care au luat parte la călătorie: o gașcă talentată de Instagrammeri, care a făcut schimb de experiență cu orice ocazie. Și a pozat tot ce mișcă, din toate pozițiile și cu tot felul de filtre. Că doar asta e misiunea Cronicarilor Digitali, să ducă patrimoniul unde sunt tinerii – pe Instagram, pe Facebook și oriunde în online.
emoția descoperirilor prin stories
Iar capul celor 11 ștrengari din misiunea Alba nu a fost nici Radu Niță, de la @ig_romania, nici Iulia, câștigătoarea concursului desfășurat pe Instagram, ci chiar Ștefan Bâlici, directorul Institutului Național al Patrimoniului. Nu îți imagina acum că a pus la cale cine știe ce ghidușie, însă exuberanța și pasiunea expertului INP au fost molipsitoare. Tinerii i-au sorbit fiecare cuvințel legat de arhitectură sau tradiții locale – și au avut grijă să transmită emoția descoperirilor și prin stories pe Instagram.
Dar hai să ne scuturăm un pic de vorbe, și să trecem la acțiune. Primele fotografii din Alba Trip au surprins cadrul idilic din Complexul Muzeal Măldărăști, județul Vâlcea. Și au redat în mii de culori sentimentul unic de a vedea de aproape culele tradiționale, aceste mici cetățui de un alb strălucitor care aduc aminte de vremurile marilor boieri. Încă un lucru de reținut înainte să mergem mai departe: nu vei găsi în alte locuri reședințe semi-fortificate precum Cula Duca sau Cula Greceanu, pentru că sunt specifice zonei sub-montane a Olteniei, și altele ca ele nu-s.
Dând ceasul înapoi cu multe secole, Cronicarii au aterizat și la Sarmizegetusa Regia, grupul de șase cetăți dacice ascunse în Munții Orăștiei ce a format inima unui regat mândru. Vădit impresionați de ruinele construite acum mai bine de 2000 de ani, pasionații de Instagram s-au întrecut și acolo în măiestrie, mai ales la încadrarea peisajelor desprinse parcă din țara minunilor.
arhitectura tradițională a zonei
A doua zi, se păstrează același tablou fermecat. Caravana s-a oprit întâi la Blăjeni – Vulcan, un sat risipit cum numai în Apuseni mai găsești, aflat la poalele unui munte – monument al naturii. Și pe lângă căsuțele cocoșate de pe vremea bunicilor, exploratorii noștri au mai văzut acolo ceva la care puțini oameni mai sunt martori în zilele noastre: tradiția uitată a șindrilăritului, și o demonstrație captivantă a unei îndeletniciri care a șlefuit arhitectura tradițională a zonei.
Un pic mai sus pe hartă, Cronicarii și-au exersat talentul fotografic la un alt monument aflat pe lista indicativă a UNESCO. Moștenire de la strămoșii romani, Roșia Montană este un loc al contrastelor între elementele industriale specifice unei exploatări miniere, precum șteampurile ce macină minereuri, și natura neîmblânzită a masivelor și văilor aurifere din jur. Dar abia după vizita cu un ghid foarte original prin galeriile miniere ce datează de milenii, și un tur al satului în care casele sunt date spre adopție, Cronicarii au experimentat cu toate simțurile profunzimea eternă a Roșiei Montane. Și a fost ceva irepetabil!
Unic precum Rîmetea, un sătuc cu influențe secuiești ocrotit de semeția Trascăului. Astăzi e model de conservare a arhitecturii șirurilor de case văruite în alb, cu obloane verzi, însă acum 500 de ani era un prosper centru de prelucrare a fierului, transformat în târg, apoi în oraș, și decăzut în zilele noastre la rangul de localitate rurală. Însă nu e nimic decăzut sau degradat în Rîmetea, dimpotrivă – proprietarii de locuințe de acolo au primit fonduri importante pentru conservarea patrimoniului din zonă. Și au păstrat cu sfințenie toate elementele valoroase din trecutul efervescent al localității.
Cu același entuziasm pentru trecut au încheiat Cronicarii și a doua zi din Alba Trip, iar ultima bucată de drum cerea încă o aventură! Așa că hopa sus în mașinile vioaie ale partenerilor de la Volkswagen Autovehicule Comerciale, cel mai bun prieten al exploratorilor noștri urbani. La așa grup vesel, era nevoie de ditamai spațiul pentru aparate foto și entuziasm. Nu au fost degeaba nici caii putere serioși, care să facă față cu fală drumurilor pietruite ce duc în inima Albei, în Râmeț – un cătun uitat de timp și ascuns sub povara unor acoperișuri de paie cum nu ai mai văzut până acum.
La Râmeț te trezești brusc într-un muzeu al satului, iar peisajele din jur par desenate cu migală de un artist îndrăgostit de frumos. Însă cea mai emoționantă parte a vizitei prin sătucul risipit a fost întâlnirea cu puținii localnici, persoane vârstnice bucuroase de oaspeți care îi vizitează din ce în ce mai rar.
O întâlnire surpriză i-a încântat pe Cronicari și la Vințu de Jos, chiar între ruinele castelului Martinuzzi. De data aceasta a fost vorba de o guralivă turmă de oi, care și-a găsit loc de păscut chiar între zidurile părăsite ale castelului în stil renascentist ridicat de peste 450 de ani. Chiar dacă au rămas șocați de stadiul avansat de degradare, exploratorii din digital au aflat cu stupoare că acesta e farmecul construcției, și că fostul castel face acum parte din patrimoniul ruinat al României.
Chiar lângă castel, pe un deal verde, o altă clădire impresionantă pare părăsită. Un mic pămătuf de vegetație și-a făcut deja culcuș printre cărămizile expuse la vreo 3 metri înălțime. Așa că nu mică le-a fost mirarea Cronicarilor când au aflat că la Biserica Evanghelică din Vințu de Jos se mai țin încă slujbe. O adevărată minune, mai ales în interior, care se asortează perfect cu peisajul ce atrage exclamații de mirare.
La final, nu se știe ce vrajă ascunsă a acționat asupra găștii de Cronicari. Sau dacă entuziasmul lor de a fotografia frumoasele cule vâlcene și acoperișurile neobișnuite din Râmeț a fost atât de puternic încât a creat magia care a hipnotizat internetul cu peisaje nemaiîntâlnite. Te lăsăm pe tine să decizi ce descântec a acționat în Alba Trip, după ce savurezi pe îndelete dovezile grăitoare.
