Pe traseu am tot poposit pe la Puncte de Gastronomie Locale și pensiuni la care poți mânca și altceva în afară de eternele ciorbe de burtă, pizze, paste și burgeri. Am tot scris și aici pe gastroart, dar și în alte publicații despre ele. Astăzi vă prezint, însă, două afaceri de familie care îți trimit acasă bunătăți din Țara Hațegului la borcan.

Cămara din Totești

Pe Paula Bora o știam din online și o urmăream cu interes. Probabil e plictisită de povestea asta dar ea e în această fotografie care se viralizează în fiecare septembrie. Am stat de vorbă pe îndelete cu ea într-un episod al podcastului Cronicari Digitali, deci fiți pe fază. La Cămara din Totești pregătește tot felul de conserve în special dulci din fructe din curte și floră sălbatică din împrejurimi. Cu toate că vinde și preparate clasice, dulcețurile și siropurile ei ies din zona comună. Testează tot felul de gusturi și combinații și așa a ajuns la la etichete “fushion” care n-au cum să nu facă ochi dulci gurmanzilor sau gurmeților: Dulceață din petale de trandafir sălbatic cu flori de salvie, dulceață din flori de păpădie cu ghimbir și lămâie, dulceață din flori de salcâm aromată cu rom, dulceață din petale de mac sălbatic, aromată cu scotch whisky, dulceață din flori de liliac,

Konservăria

Din păcate pe la oamenii ăștia nu am ajuns în excursia mea prin Hațeg. Programul meu a fost mai scurt cu câteva zile decât cel al colegilor mei. Dar cumva astrele s-au reglat și chakrele s-au deblocat și m-am trezit acasă cu niscaiva borcane de la ei. Sunt o afacere locală de familie și negătind industrial se pot ocupa pe îndelete de fiecare fel de mâncare propus. Ambalarea în borcane reciclabile cu etichete din hartie reciclata, asezate in cutii din carton 100% reciclabil ori compostabil transformă aceste conserve în unele prietenoase cu mediul. Bașca, sunt prietenoase și cu gurmandul care se poate bucura de un stack semnificativ de bunătăți în cămara, ready to eat. Desfaci borcanul, încălzești mâncarea și te-ai scos. Eu am gustat din cele două tipuri de sarmale (clasice și de post), bogras (dacă nu știți ce e dați fuguța pe google), laptele de pasăre și carnea cu cârnați la garniță. Mi-au devint simpatico foc când am văzut că fac și specialități marocane sau asiatice pentru că nu-s vreun purist ultradiționalist și îmi place mâncarea bună indiferent de specific. Pe ei îi găsiți aici și zici să îi încercați https://konservaria.ro/pravalie/

Via Transilvanica este un traseu turistic de aproximativ 1400 de kilometri care începe la Putna și se termină la Drobeta Turnu Severin. Proiectul a fost inițiat de Tășuleasa Social și este marcat cu borne personalizate din kilometru în kilometru. Drumul, inspirat de El Camino (Franța, Spania, Portugalia) și de altele similare din SUA sau India poate fi parcurs pe jos – timp de mai multe săptămâni pentru cei temerari, cu biciclete, cai, integral sau parțial. Ideea e să faci mișcare și, poate, chiar să te regăsești pe tine așa cum susțin mulți că li s-a întâmplat pe traseele clasice.