Cine ascultă o casă?
Podcast Masterclass Ateliere Kit dedicat beneficiarilor privați Kit dedicat administrațiilor publice
cine ascultă o casă?
Cronicari Digitali
- Ordinul Arhitecților din România
- Timbrul de Arhitectură
- exemple de bune practici
- interviuri
- podcast
- masterclass
- ateliere
Aceasta este realitatea din România, o realitate comună tuturor orașelor ce își păstrează comorile arhitecturale, în ciuda presiunilor modernizării. În această luptă pentru păstrarea identității, doar câteva organizații stau în prima linie, devenind gardienii unui trecut prețios. Viitorul patrimoniului nostru istoric se află în mâinile lor… și, poate, în ale tale. Ce alegi să faci?
Podcast
- arh. ȘTFEAN BÂLICI – președintele Ordinului Arhitecților din România
- arh. Șerban Sturdza, Ion Barbu – artist visual si caricaturist, inițiator a multiple proiecte ce au dus la shimbarea peisajului urban din orașul Petrila
- arh. Adrian Soare – Senior Managing Partner CUMULUS Architecture – Manager proiect Hotelul The Marmorosch Bucharest by Autograph Collection
- Arh. Vlad Sebastian Rusu – proiectul său Palatul Cultural din Blaj este câștigătorul premiului UE Europa Nostra 2017 la categoria „Conservare”
- arh. DANIEL PETRESCU – owner si arhitectul care a deschis intr-o casa interbelica un hub cultural – Manasia Hub
- arh. CONSTANTIN GORCEA – șef proiect pentru transformarea în centru de arhitectură, cultură urbană și peisaj a Uzinei de apă de la Suceava
Odiseea acestui demers a debutat cu o serie fascinantă de 7 interviuri, în care arhitecți renumiți și experți în conservarea patrimoniului împărtășesc din experiența și viziunea lor asupra valorificării clădirilor cu istorie bogată. Aceste conversații profunde au fost difuzate în cadrul secțiunii „Cine ascultă o casă?” a podcastului Cronicari Digitali, completate de un Masterclass de excepție. Acest eveniment a reușit să aducă împreună o colecție impresionantă de cazuri de succes, prezentate din patru perspective diferite: cinematografie, arhitectură, comunitate culturală și turism, stimulând un schimb de idei și soluții între noii veniți în domeniu, proprietari de clădiri istorice, manageri culturali, reprezentanți ai autorităților locale și ONG-uri. O inițiativă care îmbină pasiunea pentru trecut cu viziunea pentru viitor, „Cine ascultă o casă?” se dovedește a fi un far de inspirație și orientare în peisajul conservării patrimoniului arhitectural.
Masterclasses
- Oana Valeria Zaharia – Manger Intermiar Institutul Nțional al Patrimoniului
- Virgil Ștefan Nițulescu – Director Muzeul Național al Țăranului Român
- arh. Irina Iamandescu – Director adjunct, Direcţia Monumente Istorice a Institutului Național al Patrimoniului
- Conf. univ. dr. Bogdan Suditu – Universitatea din București și Președinte Comisia Tehnică de Urbanism și Amenajarea Teritoriului a Primăriei Municipiului București
- Constantin Prisecariu – Managing Partner România Sotheby’s International Realty
- Ion Barbu – artist vizual
- arh. Șerban Sturdza – Președinte Pro Patrimonio România
- arh. Iulia Stanciu
- arh. Dan Stoian
- arh. Pierre Bortnowski
- arh. Andrei Tantari, Pascal Garnier – Vicepreședinte Asociația pentru Turism Bucovina
- Dorinel Hotnogu – consilier cultural Primăria Reșița
- Anca Puiu – Producator Mandragora
- Sorin Cîrjan – Primar Rm. Sărat
- Daniel Șandru – Președinte IICCMER
- “Valorizarea clădirilor istorice: societate și comunitate locală, o privire din imobiliare” – o explorare a impactului pe care îl pot avea clădirile istorice revitalizate nu doar ca elemente de patrimoniu, ci și ca puncte de ancoră pentru societate și comunitatea locală, oferind o perspectivă nouă asupra sectorului imobiliar.
- “Patrimoniu și administrația publică” – o discuție esențială despre rolul și responsabilitățile administrației publice în protejarea și promovarea patrimoniului, evidențiind colaborările fructuoase și provocările existente.
- “Valorizare – studii de caz” – prezentarea unor proiecte reușite de reînviere a clădirilor istorice, oferind o doză solidă de inspirație și învățături prețioase din experiențele celor implicați direct în aceste transformări.
- “Instrumente de finanțare pentru patrimoniul cultural” – o sesiune crucială dedicată explorării opțiunilor de finanțare disponibile pentru proiectele de conservare a patrimoniului, de la fonduri guvernamentale la inițiative private și parteneriate public-privat.
Această incursiune în lumea patrimoniului a fost nu doar un schimb de idei, ci o adevărată punte între trecut și viitor, oferind proprietarilor de clădiri istorice, experților în patrimoniu și tuturor celor interesați, instrumente concrete și viziuni noi pentru a naviga provocările și oportunitățile din acest domeniu fascinant.
Cronicari Digitali
- Podcast
- Ateliere interactive
- KIT DEDICAT BENEFICIARILOR PRIVAȚI
- KIT DEDICAT ADMINISTRAȚIILOR PUBLICE
Ediția a doua a reunit un adevărat pantheon de arhitecți de renume, invitați să împărtășească din experiența și viziunea lor în cadrul rubricii „Cine ascultă o casă?”, integrată în podcastul Cronicari Digitali. Printre vocile care au animat discuțiile se numără arh. Irina Iamandescu, arh. Irina Iamandescu, arh. Eugen Vaida, arh. Iulia Stanciu, arh. Oana Simionescu, arh. Köllő Miklós, arh. Klaus Birthler, arh. Andrei Șerbescu, arh. Irina Popescu-Criveanu, arh. Eugen Pănescu, arh. Nicole Caba, arh. Filip Ciobănașu, arh. Marius Miclăuș, arh. Gabor Tothfalusi, arh. Cătălin Trandafir, arh. Cristina Woinaroski, arh. Benjamin Kohl, arh. Kázmér Kovács, arh. Eliza Yokina, arh. Vlad Sebastian Rusu, arh. Toader Popescu, arh. Horia Moldovan, arh. Ilinca Păun Constantinescu, arh. Xenia Furu, arh. Árpád Furu, arh. Attila Kim, arh. Tamina Lolev, arh. Bogdan Fodor, arh. Kozma Zsolt, arh. Amalia Enache, arh. Ionuț Țața, arh. Constantin Șerban Cantacuzino, fiecare aducând în prim-plan proiecte semnificative și lecții valoroase din practica lor. Această adunare impresionantă de talente a oferit ascultătorilor și participanților ocazia unică de a se inspira dintr-o varietate de perspective și soluții creative, punând bazele pentru o nouă generație de proiecte care să respecte și să valorifice moștenirea culturală, într-un dialog constructiv între vechi și nou.
Atelier
- Arh. Irina Iamandescu, Director adjunct monumente istorice Institutul Național al Patrimoniului
- Arh. Andrei Șerbescu
- Arh. Cristina Woinaroski
- Arh. Irina Popescu-Criveanu
- Arh. Alexandra Stoica, Director adjunct restaurare Institutul Național al Patrimoniului
- Ionuț Țața, Specialist în elaborarea de strategii și politici publice
Subiectul atelierului: “Inserții arhitecturale noi în zone protejate și valorizarea clădirilor istorice – Instrumente și exemple”, a abordat una dintre cele mai provocatoare teme din ultimele trei decenii: integrarea construcțiilor noi în cartierele istorice sau zonele protejate. Deși adesea controversate și privite cu scepticism, aceste construcții noi sunt reflectări ale dezvoltării, progresului și dinamicii economice și sociale. În cadrul workshopului, acestea au fost analizate, ascultate și transformate în subiectul principal de discuție, oferind o perspectivă nouă asupra modului în care putem îmbina respectul pentru trecut cu nevoile prezentului și viziunea pentru viitor.
Atelier
- Arh. Amalia Enache, Consultant formare profesională și stagiu Ordinul Arhitecților din România, coordonator FAST – festivalul școlilor de arhitectură din România
- Arh. Miklós Köllő, Marina Batog – specialist în economie urbană și dezvoltare economică locală
- Michaela Tuerk – director de dezvoltare și implementare proiecte Fundația Mihai Eminescu Trust
- conf. dr arh. Liviu Ianăși – UAUIM Facultatea de Arhitectura
- Arh. Alexandra Stoica, Director adjunct restaurare Institutul Național al Patrimoniului
- Conf. dr. Arh. Adrian Crăciunescu, UAUIM
- Arh. urb. Claudia Pamfil, membru CTATU și ADIZMB
Sub tema “REconectare, REutilizare, REvalorizare”, discuțiile au evidențiat o realitate urgentă: existența unui număr semnificativ de clădiri neutilizate care necesită o nouă abordare. Această realitate ne îndeamnă să reconsiderăm principiile arhitecturii responsabile și locuirii sustenabile, promovând revalorizarea patrimoniului și a construcțiilor existente. Evenimentul a subliniat importanța adaptării patrimoniului la nevoile actuale, demonstrând că există inițiative și organizații dedicate salvării și transformării trecutului pentru un viitor mai promițător.
Moderat de arh. Irina Iamandescu și Irina Leca, evenimentul a beneficiat de contribuția unor speakeri cu expertiză vastă: arhitecți, reprezentanți ai asociațiilor de profil, autorități publice și profesioniști în domeniu. În cadrul a două paneluri de discuții, s-a accentuat necesitatea înțelegerii și asimilării argumentelor în favoarea reutilizării fondului construit existent.
Rezultatele acestei reconectări și revalorizări sunt văzute ca o continuare a îngrijirii și adaptării clădirilor de-a lungul generațiilor, un proces care a permis ca acestea să ajungă până la noi în zilele noastre. REvalorizarea a fost prezentată ca o acțiune etică și sustenabilă, preferabilă distrugerii. A fost, de asemenea, subliniat faptul că patrimoniul oficial recunoscut și protejat reprezintă doar o mică parte dintr-un ansamblu mult mai vast de clădiri și zone neprotejate administrativ. Astfel, o mai mare implicare din partea comunității poate contribui esențial la salvarea și protejarea patrimoniului de mâine.
Discuțiile au evidențiat și importanța cunoașterii diferențelor conceptuale între diverse tipuri de intervenții în zone urbane sau rurale, care implică reutilizarea fondului construit, subliniind necesitatea utilizării corecte a vocabularului urbanistic asociat acestor intervenții de reciclare.